Fundulea Centru
 Hramul: Sfântul Ierarh Nicolae
 Adresă: Strada Nichita Stănescu, nr. 14, oraşul Fundulea, judeţul Călăraşi
 Preot Paroh: Eusebiu IORGULESCU
 Preot II: Constantin IVAN

BISERICA SFÂNTUL IERARH NICOLAE – FUNDULEA
 
 ISTORICUL COMUNITĂȚII. Fundulea, ca aşezare, este amintită la anul 1778, în Memorii istorice şi geografice asupra Valahiei, publicată la Leipzig de către generalul Bauer, care la întoarcerea lui din războiul ruso-turc (1774-1776), întârzie în principate, observând starea de lucruri la acea dată. Deşi pisania spune foarte clar că biserica a fost construită la 1860, Bauer nu consemnează existenţa ei.[Bauer, op. cit., p. 144-145.]
 În anul 1810,[Niculae M. Popescu, op. cit., p. 54.] satul Fundulea avea 40 de case locuite de 175 români şi sârbi (probabil, bulgari).
 ISTORICUL PAROHIEI. Biserica era din lemn tare, cu hramul ierarh Nicolae făcută de săteni pă moşiia Mănăstirii Văcăreşti, iar ca Preot servea Popa Culea sin Ruse Ciolanul, preoţit de mitropolitul Dositei, la 15 decembrie 1802, pe seama acestei biserici.
 Se pare că Anuarul din 1909, dat fiind faptul că ambele biserici, din Fundulea şi din Crângu, aveau acelaşi hram, le confundă, considerând biserica din cătunul Crângu ca filială, construită la 1860-1861, iar pe cea din Fundulea, ca parohială, construită la 1864-1868.[Anuar 1909, p. 75.]
 ISTORICUL BISERICII. Biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae este aşezată în centrul localităţii Fundulea, în apropierea Şcolii Generale Mircea Nedelciu. Biserica se află în incinta cimitirului localităţii şi a fost ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, prin osârdia stăreţiei Mănăstirii Pasărea, în zilele primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, după cum confirmă şi textul PISANIEI, scris cu caractere chirilice:
 „Această sfântă şi dumnezeiască biserică s-a zidit în zilele prea înălţatului domnu al principatelor unite Aleksandru Ioan I şi ale Preafericitului Patriarhu al Ierusalimului D. Kiril, mitropolitu al ţării fiindu Prea Sfinţia sa D. Nifon în epitropia prea cuviosului arhimandrit Kiril Bucureşteanu 1860”.
 De la 1860 a suferit mai multe reparaţii şi transformări. În anul 1934 s-a adăugat pridvorul din faţă, balconul pentru cor şi stranele actuale cu ajutorul familiilor Constantin Mardaloescu şi Anghel Faur. În anul 1953 s-au făcut lucrări de reparaţii de Preotul paroh Ioan Băltăreţu.
 În anul 1995 au început lucrările de consolidare a bisericii parohiale, avariată de cutremurul din 1977. Lucrările au fost coordonate de Preotul paroh Iorgulescu Eusebiu şi au constat în spălarea picturii în anul 1995, înlocuirea acoperişului, refacerea instalaţiei electrice vechi.
 În 1997-1998 Biserica a fost repictată de pictorul Marian Bonea, iar catapeteasma din stejar sculptat a fost montată în anul 2002. La intrare, în anul 2006, s-a construit o clopotniţă de zid, împodobită cu mozaicuri şi picturi.
 În anul 2009 a fost înlocuit în totalitate acoperişul sfântului locaș, s-au schimbat uşile de acces şi geamurile, s-a izolat biserica şi a fost montată centrala termică. Costul lucrărilor în sumă de 90.000 lei a fost suportat de către Secretariatul de Stat pentru Culte – 80.000 lei şi sponsori – 10.000 lei.[Almanah Bisericesc 2010, p. 256.]
 Biserica a fost resfinţită în anii 1934, 1953 şi 1976. În Biserica parohială au avut loc mai multe slujbe arhiereşti: În ziua de 5 martie 1995, Preasfinţitul Nifon, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a oficiat Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a hirotonit Preot pe diaconul Iorgulescu Eusebiu, pe seama bisericii parohiale, instalându-l ca paroh;[Almanah Bisericesc 1996, p. 151.] Preasfinţitul Părinte Damaschin în anul 2002, precum şi Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în 2007.
 În ziua de 14 martie 2010, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sf. Ioan Scărarul, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu a săvârşit Sfânta Liturghie la biserica Parohiei Fundulea. Alături de Preasfinţia Sa, s-au aflat părinți consilieri, părintele protopop al Protopopiatului Lehliu, Iamandi Bogdan, precum şi un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile de la strană au fost date de un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti.[Almanah Bisericesc 2011, p. 398.]
 ARHITECTURĂ. Sfântul locaș de cult are configuraţia unei nave cu o lungime de 25 m şi o lăţime de 8 m, stilul fiind neoclasic. Este construită din cărămidă cu console metalice interioare, izolată la exterior şi acoperită cu tablă tip lindab.
 Are o singură turlă aplicată pe naos din exterior. Tavanul este boltit, spaţiul interior delimitat de arcade care fac trecerea, naos, pronaos, altar. Există doi stâlpi dreptunghiulari de susţinere a cafasului şi două arcade de rezistenţă care ies în relief la jumătatea locașului.
 PICTURA. Nu se cunoaşte primul pictor al bisericii. După cutremurul din 9-10 noiembrie 1940 a fost repictată pe cheltuiala familiei Anghel Faur de către pictorul I. Dogărescu din Bucureşti, prin strădania preotului paroh Ştefan Popescu. În anul 1976, pictura a fost spălată.
 În anii 1997-1998 s-a procedat la repictarea bisericii, de către pictorul Marian Bonea.
 Catapeteasma este sculptată din lemn de stejar cu icoane metalice argintate, având inserate în ea icoane pictate de I. Dogărescu.
 PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică:
 Preotul Ioan-primul preot slujitor(1860);
 Preotul Constantin din Plătăreṣti(amintit în 1880);
 Preotul Ṣtefan Popescu(1883-1943);
 Preotul Ion Băltăreţu(1943-1995);
 Preotul Stoian Gheorghe(1953-1995);
 Preotul Petre Marius(2004-2008)
 În prezent slujesc următorii preoţi: preot Iorgulescu Eusebiu(1995) ṣi preot Ivan Constantin(2008).
 ACTIVITĂȚI. Parohia Fundulea-Centru are o trapeză unde desfășoară următoarele activităţi: oferă săptămânal 50 de pâini, oferă ocazional la marile Praznice și sărbători pachete cu alimente și haine.
 Are grup de Cateheză în cadrul programului „Hristos împărtășit copiilor”, parteneriat educaţional cu Școala, cu tema „Lăsaţi copiii să vină la mine” și protocol de susţinere materială a copiilor proveniţi din familii cu o situaţie socială precară. Organizează anual „Târgul de Florii” și concertul de Crăciun în colaborare cu școlile din localitate.
 Are cor de copii, bibliotecă cu 150 de cărţi și reviste; organizează anual pelerinaje pentru copii și enoriași, precum și acţiuni tematice. (8 Martie, Ziua Eroilor, Ziua Copilului).