Lehliu Sat
 Hram: Sfântul Ioan Botezătorul
 Adresă: satul Lehliu, nr. 244, comuna Lehliu, judeţul Călăraşi
 Preot Paroh: Daniel Constantin VOICU
 Preot II: Adrian MARIAN

BISERICA SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL – LEHLIU SAT
 
 ISTORICUL COMUNITĂȚII. Deşi se spune că satul Lehliu ar fi luat fiinţă încă din secolul al XV-lea, faptul că nu figurează între unităţile administrative ce compuneau districtul Ialomiţa, nici în împărţirea din 1778,[Dr. Pompei Gh. Samarian, Istoria oraşului Călăraşi (Ialomiţa) de la origini până la anul 1852, Bucureşti, 1931, p. 217-220.] nici în cea de la 1789[Ibidem.] şi nici în Catagrafia din anul 1810, ne face să credem că a apărut mult mai târziu, în secolul al XIX-lea.
 ISTORICUL BISERICII. Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul din satul Lehliu, după cum scrie în PISANIA aflată în pridvorul bisericii, a fost: „Fondată de Grigorie Georgescu cu soţia Maria şi cu ajutorul locuitorilor, la anul 1893”, din cărămidă arsă, lucrată cu var, cu pardoseală de scândură şi învelită cu tablă.
 La 24 februarie 1928, primarul comunei Lehliu, Mircea Georgescu, anunţa licitaţie publică în ziua de 30 aprilie, acelaşi an, pentru darea în antrepriză a reparaţiei generale, a bisericii cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, pornind de la suma de 216.000 lei.[Monitorul judeţului Ialomiţa, anul IV, nr. 11-12 din 10 martie 1928.] Devizul, în sumă de 225.000 lei a fost întocmit de Serviciul tehnic al judeţului Ialomiţa, iar la licitaţie s-a prezentat un singur concurent, M. Craiul – reprezentantul Uniunii Generale a Micilor Industriaşi şi Meseriaşi Patroni.[A.N. Călăraşi, fond Primăria comunei Lehliu, dos. 5/1928, nenumerotat.]
 Întrucât s-a prezentat doar un singur concurent a fost organizată o nouă licitaţie în ziua de 1 iunie 1928.[Monitorul judeţului Ialomiţa, anul IV, nr. 22 din 20 mai 1928.] Oferta cea mai avantajoasă a fost a ultimului concurent, Ioan P. Martinovici, care a oferit sub deviz 3,50 %, adjudecându-şi lucrarea.[A.N. Călăraşi, fond Primăria comunei Lehliu, dos. 5/1928, nenumerotat.] Prin încheierea nr. 18 din 4 iunie 1928, Consiliul comunei Lehliu a aprobat adjudecarea lucrărilor de reparaţie generală a bisericii parohiale de către Ioan Martinovici, cu suma de 195.826,98 lei.
 În anul 1966, prin contribuţia benevolă a credincioşilor, s-a efectuat restaurarea exterioară, precum şi a întregului acoperiş, demolându-se cele trei turle vechi şi construindu-se altele noi, iar în primăvara anului 1967 s-a realizat electrificarea bisericii parohiale.
 În prima zi a lunii noiembrie 1970, s-a săvârşit slujba de resfinţire de către preot Leonida Mateescu, consilier la Arhiepiscopia Bucureştilor, împreună cu un sobor de preoţi, în urma lucrărilor de pictură şi împrejmuire cu gard de prefabricate şi tencuieli stropite.
 În anul 1983, au fost executate reparaţii exterioare, pe baza devizului aprobat de Arhiepiscopia Bucureştilor, la suma de 55.900 lei, în care era inclusă şi reparaţia clopotniţei. Lucrările, constând în tencuieli exterioare drişcuite, reparaţii profile exterior trase cu şablonul, pardoseli de beton, zugrăveli în culori de apă pe tencuieli, vopsit în culori de ulei la pereţi şi tâmplărie, 2 straturi, au fost recepţionate la data de 17 octombrie 1983.[Idem, fond Protoieria Călăraşi, dos. 17/1983, f. 1; dos. 23/1983, f. 7; dos. 17/1983, f. 20, 24.]
 În anul 2014, exteriorul a fost retencuit, iar biserica a fost împodobită pe exterior cu chipuri de sfinți, realizați în tehnica fresco de către prof. Băluţ Cătălin.
 ARHITECTURA. Biserica parohială este monumentală, în stil mănăstiresc, având la exterior trei turle impunătoare. Este construită în formă de cruce, cu lungimea de 22 metri şi lăţimea 8 de metri (11 m în dreptul absidelor), acoperită cu tablă galvanizată şi tencuită la exterior.
 PICTURA a fost realizată pentru prima dată în anul 1894, de pictorul Ion Corbu, în stil realist, în tehnica ulei.
 În urma lucrărilor de restaurare din anul 1966, s-a constatat că Sfânta Biserică avea absolută nevoie şi de restaurarea picturii. S-a cerut pictorului Anakion din Bucureşti să alcătuiască devizul pentru pictură. În intervalul 1 iunie – 10 august 1969, s-au executat lucrările pregătitoare pentru pictură de către renumiţii meşteri tencuitori Constantin Mehedinţu şi Marinică Niţă.
 Licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de pictură s-a ţinut în ziua de 8 iunie 1969, iar în şedinţa din 11 septembrie 1969, Consiliul Eparhial a aprobat devizul şi executarea lucrărilor de către pictorul Gheorghe Teodorescu Romanaţi, la suma globală de 51.000 lei.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 16/1968-1969, f. 132, 256.] Recepţia lucrărilor de pictură s-a realizat la 11 octombrie 1970, iar slujba de redeschidere a bisericii a fost oficiată, cu aprobarea Sfintei Arhiepiscopii, de către Preot Consilier Leonida Mateescu – fost protopop de Călăraşi -, însoţit de un sobor de preoţi, în ziua de 1 noiembrie 1970.[Ibidem, dos. 15/1970, f. 5, 6.]
 În anul 1995, s-a spălat pictura interioară, care era afumată, iar în anul 1996 a fost restaurată în întregime de către pictorul Iosif Viorel din Alba Iulia, după cum ne spune a doua PISANIE, aflată în partea de apus a pridvorului: „S-a zugrăvit acest locaș sfânt cu ajutorul lui Dumnezeu, în vremea păstoririi Preasfinţitului Părinte Nifon, Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, preacucernicului preot protopop Ivan Dumitru, părinte paroh fiind Radu Felix Iulian, cântăreţ Coman Marin, de către pictorul Iosif Viorel din Alba Iulia, prin contribuţia enoriaşilor din comuna Lehliu sat. 11 decembrie 1996. Amin!”.
 După executarea lucrărilor de pictură, în ziua de 1 noiembrie 1998, Preasfinţitul Nifon, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a oficiat slujba de resfinţire a bisericii Sfântul Ioan Botezătorul.[Almanah Bisericesc 1999, p. 171.]
 ANEXE. Clopotniţa din faţa bisericii a fost construită în anul 1958 din cărămidă şi beton, numai cu contribuţia benevolă a enoriaşilor. În anul 1983 a fost tencuită, pe baza devizului aprobat de Sf. Arhiepiscopie.
 În anul 1995, s-a construit cancelaria parohială.
 PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică:
 Preot Barbu Stefănescu(1893- mort 1937), preot Grigorie Georgescu (nu sunt date privind începutul slujirii - 1941), preot Manole Marin (1941 - 1987), preot Popa Stelian-preot II, preot Iorgu Cioruţă (Ilie Cioruţă –preot călugăr Mănăstirea Cernica)- preot II, preot Florin Craioveanu(1987-1989), preot Adrian Tăutu (1989-1993), preot Radu Felix Iulian (1994-2002), preot Ionescu Virgil –preot II (1997-1999), preot Toma Iliuţă Iulian-preot II(2002-2011), preot Voicu Daniel Constantin (2002 - până în prezent) și preot Marian Adrian, preot II (2011-până în prezent).
 ACTIVITĂȚI. Parohia Lehliu Sat are grup de Cateheză în cadrul programului „Hristos împărtăşit copiilor” și programul de catehizare a rromilor.
 Organizează concursul „Micul Apostol”, concurs de pescuit între elevii ce s-au remarcat la orele de religie (concurs cu premii).