Lupşanu
 Hram: Sfânta Treime
 Adresa: satul Lupşanu, comuna Lupşanu, judeţul Călăraşi
 Preot paroh: Claudiu DRAGOMIR

BISERICA SFÂNTA TREIME – LUPŞANU
 
 ISTORICUL COMUNITĂȚII. Aşezat în partea central – nord - vestică a judeţului Călăraşi, satul Lupşanu este amintit pentru prima dată într-un document din 18 iunie 1517,[Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească, volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972, doc. nr. 154.] iar până în anul 1844 a făcut parte din plasa Ciocăneşti, judeţul Ilfov. Din anul 1864 devine comună, statut pe care nu l-a mai pierdut până în prezent.
 Biserica parohială‚ cu hramul Sfânta Treime, este aşezată la ieşirea din satul Lupşanu, prin care trece DN3 Bucureşti - Lehliu – Călăraşi, pe partea stângă a drumului, la 70 km de Bucureşti.
 ISTORICUL BISERICII. Conform Anuarului din 1909, biserica de zid, care era deservită de preotul Marin Vulpescu, a fost clădită la 1842 şi s-a reparat în anul 1892,[Anuar 1909, p. 63.]iar, conform site-ului Protopopiatului Lehliu, unde nu se precizează sursa informaţiei, biserica datează din anul 1832, de pe vremea mitropolitului Neofit, fiind ridicată de arendaşul moşiei Cristofor Zagorişan (această informaţie o găsim şi în procesul verbal de inspecţie din 7 aprilie 1972, numai că aici este dat ca an al construcţiei 1852).[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 4/1972, f. 121.] Tot site-ul găzduieşte informaţia conform căreia, din diverse surse, reiese că biserica este ceva mai veche, fiind construită în anul 1820, după cum reiese dintr-o icoană pictată direct pe perete având ca dată anul 1821.
 Iată ce aflăm dintr-o scurtă monografie, întocmită în anul 1933, la solicitarea Inspectoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa[O copie a acestei scurte monografii se află în posesia lui Nicolae Ţiripan.]: Biserica din satul Lupşanu (după pisania ce se găseşte azi). Această sfântă Biserică s-a zidit în anul 1849, în timpul Prea Sfinţitului Mitropolit Neofit, din arenda moşiei Lupşanu, a Sfintei Mitropolii Bucureşti şi cu stăruinţa locuitorilor.
 Reparaţia generală s-a făcut din nou în anul 1923/24 cu iniţiativa comitetului şi cu stăruinţa Pr. M. Vulpescu şi primarului N.R. Curea, din donaţiile locuitorilor din Lupşanu şi Radu Vodă, fiind episcop de Constanţa Prea Sfinţitul Ilarie Teodorescu.
 Din aceeaşi scurtă monografie aflăm că, de la înfiinţare şi până la 1933, preoţi au fost: Stoica Vulpescu, Gh. Popa, Marin Vulpescu şi Valeriu Popescu, acesta din urmă adus aici la 1 februarie 1929, de la Parohia Modelu, judeţul Ialomiţa, ajutat fiind de preotul Ilie Ionescu.[10 ani de autonomie bisericească, p. 73.]
 În anul 1972 au fost efectuate reparaţii la biserică şi au fost confecţionate din nou jgheaburi şi burlane[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 24/1972, f. 126.], iar în perioada noiembrie 1974 – octombrie 1975 s-a introdus lumina electrică din donaţia enoriaşilor; s-a acoperit biserica cu tablă galvanizată, pe baza devizului aprobat de Arhiepiscopia Bucureştilor, în valoare de 18.240 lei şi s-au montat geamuri cu tâmplărie de fier.[Ibidem, dos. 25/1975, f. 15.]
 În anul 2009, au fost executate lucrări de amenajare la biserică, au fost montate parchet şi lambriuri, costul lucrărilor fiind acoperit din fonduri proprii – 1000 lei şi de la primărie – 3000 lei, iar în anul 2010 a fost confecţionat gardul împrejmuitor, suma de 6000 lei, reprezentând costul lucrărilor. Această din urmă lucrare a fost acoperită din fonduri proprii – 3000 lei şi de la primărie – 3000 lei.[Almanah Bisericesc 2010, p. 256; Almanah Bisericesc 2011, p. 337.]
 În ziua de 20 mai 2007, vrednicul de pomenire Preasfinţitul Părinte Damaschin, Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a slujit Sfânta Liturghie la biserica cu hramul Sfânta Treime, iar la sfârşitul slujbei a hirotesit pe preot Claudiu Dragomir, acordându-i rangul de sachelar.[Almanah Bisericesc 2008, p. 220. Acest lucru reiese şi din textul scris pe prima pagină a Sfintei Evanghelii a bisericii.]
 ARHITECTURA. Biserica cu lungimea de 25 m, lăţimea de 6 m şi înălţimea de 6 m, în formă de navă, compartimentată în tindă, pronaos, naos şi altar, este construită din cărămidă, cu ziduri de 0,75 m, pe temelie de beton şi este învelită cu tablă zincată. Bolţile sunt din lemn, iar pardoseala din ciment.
 La intrarea în biserică găsim o tindă ridicată acum cca. 60 de ani pentru a se prelungi biserica existentă.
 Pronaosul este dreptunghiular, despărţit de naos de doi stâlpi rotunzi.
 Altarul este semicircular la interior, fiind despărţit de naos printr-o catapeteasmă din lemn.
 PICTURA sfântului locaş este refăcută în anul 1934 (în procesul-verbal de inspecţie din 7 aprilie 1971 este consemnat anul 1924 şi se precizează că starea este necorespunzătoare, fiind întocmit devizul pentru refacerea picturii) de pictorul Gheorghe Ionescu, în stilul realist, tehnica ulei.
 La 10 august 1989 a fost trimis la Arhiepiscopia Bucureştilor, devizul în valoare de 134.000 lei pentru lucrări de pictură, constând în: pregătire pereţi, frescă nouă, portret votiv, lucrări catapeteasmă.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 2/1989, f. 8.]
 În anul 1996 se intervine din nou asupra picturii, după cum reiese din textul PISANIEI existente: „S-a zugrăvit această biserică cu hramul Sfânta Treime, în zilele Arhipăstoriei Prea Sfinţitului Nifon Episcop al Sloboziei şi al Călăraşilor protoereu fiind prea cucernicul preot Ivan Dumitru de pictor Viorel Iosif din Alba Iulia ajutat de Ion Răşeanu. Lucrarea a fost executată din contribuţia credincioşilor spre slava Sfintei Treimi”.
 Catapeteasma este din lemn, iar icoanele din aceasta sunt tot din lemn.
 Între anii 1909-1933 au slujit următorii PREOȚI: preotul Marin Vulpescu(menționat la anul 1909), preotul Stoica Vulpescu, preotul Gheorghe Popa, preotul Popescu Valeriu (venit 1februarie 1929), preotul Soare Valentin Ion(1996-2002) și preotul Dragomir Claudiu (2002- până în prezent).
 ACTIVITĂȚI. Are grup de cateheză în cadrul programului „Hristos împărtăşit copiilor”. Oferă, din fonduri proprii, hrană rece unui număr de 2 familii. Are cor format din membrii Consiliului Parohial.