Plevna
 Hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
 Adresă: satul Plevna, comuna Lupşanu, judeţul Călăraşi
 Preot paroh: Gabriel TOMA

BISERICA SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL – PLEVNA
 
 ISTORICUL COMUNITĂȚII. Satul Plevna, numit iniţial Valea Mare, a luat fiinţă după Războiul de Independenţă, luând numele după poziţia sa cu dealuri şi văi, ce se aseamănă cu Plevna din Bulgaria, unde mulţi şi din sătenii acestei comune s-au luptat contra turcilor…,[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 23/1976, nenumerotat. Extras din monografia parohiei Plevna, întocmită de preotul Ilarion Fiera, în anul 1906.] înregistrând în scurt timp o importantă creştere a populaţiei stabilite aici, fapt vizibil prin faptul că în 1888, localitatea număra deja 1500 de suflete.[Raportul Comisiei Sfântului Sinod pentru fixarea parohiilor urbane şi rurale, Bucureşti, 1888, p. 39.]
 ISTORICUL BISERICII. Biserica parohială, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, se află în mijlocul satului, la circa 150 m de DN 3, Bucureşti - Călăraşi, la mică distanţă de clădirea fostei primării, de monumentul eroilor şi de şcoală.
 Piatra de temelie pentru biserica noii comunităţi a fost pusă în 1887, fondurile băneşti fiind colectate prin donaţii, taxe autoimpuse asupra pământului primit de la stat, prin liste de subscripţie în parohie şi în localităţile învecinate. Într-un timp relativ scurt, se încheie construcţia şi pictarea bisericii de pictorul Ghiţă Ionescu. Biserica este târnosită la 14 octombrie 1893, primind hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
 Anuarul din anul 1909 dă ca ani de construcţie ai bisericii 1892-1893 şi repararea acesteia în anul 1899, iar lucrarea aniversară a Episcopiei Constanţa ne spune că biserica cu hramul Sfinţii Voievozi s-a zidit din piatră şi cărămidă în anul 1893, acelaşi an fiind consemnat şi în textul pisaniei.[Anuar 1909, p. 64; 10 ani de autonomie bisericească, p. 74.]
 În anul 1939 devine paroh preotul Mihai Constantin, în timpul păstoririi căruia se desfăşoară importante acţiuni investiţionale: 1947- reparaţii capitale şi repictare de pictorul Niţă Angelescu; 1954 - eliminat radical tencuiala bisericii din exterior, retencuirea exteriorului şi stropit cu ciment; 1956 - clopotniţă nouă, de zid, cu temelii din beton armat; 1966 – reconstituit pridvorul bisericii prin contribuţia bănească a preotului şi cântăreţului şi prin munca voluntară a credincioşilor; 1968 - s-a restaurat pictura şi s-a pictat din nou, în tehnica frescă, pridvorul, de pictorii Traian Crisbăşeanu şi Adrian Keber (Kebăr) din Bucureşti. Anterior acestor lucrări s-a branşat la curent electric interiorul bisericii şi al clopotniţei. Toate aceste intervenţii majore sunt consemnate şi în textul PISANIEI: „Această sfîntă biserică cu hramul Sfinţii Voevozi Mihail şi Gavriil zidită de enoriaşi în anul 1893, în anul 1927 s-a renovat pictura sub preot Ilarion Fierea. Sub conducerea preotului Mihai Constantin, cântăreţ Radu Gheorghe, epitropi consilieri şi mulţi din enoriaşi s-au executat acestea. În anul 1947 restaurare pictură. În 1954 refacerea exteriorului. 1956 clopotniţă nouă. 1966 pridvorul şi în 1968 restaurare şi pictură”.
 În urma lucrărilor de restaurare şi pictură din anul 1968, biserica a fost resfinţită şi redeschisă în ziua de 27 aprilie 1969.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 7/1969, f. 49.]
 Din 1996, s-au desfăşurat în mod ritmic, importante lucrări de conservare a construcţiei ecleziale: 1998 - vopsirea acoperişului; 2000 - decaparea zidăriei exterioare, retencuire; 2002 - stropire decorativă cu praf de marmură; 2005 – schimbarea tâmplăriei ferestrelor cu alta nouă de tip PVC; 2008 - refacerea turlei cu tablă nouă şi ferestre PVC termopan; 2010 - înlocuirea în totalitate a învelitoarei cu tablă zincată.
 ARHITECTURA. Biserica, de plan trilobat, cu lungimea de 26 m, lăţimea de 10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale, este construită din cărămidă pe temelie din piatră şi acoperită cu tablă zincată. Faţada de vest e interesantă prin ritmul ascendent al frontoanelor ce încoronează cornişa pridvorului şi pronaosului, dând bisericii, împreună cu aspectul frumos al clopotniţei, o primă impresie de somptuozitate. Decoraţia exterioară este foarte sobră, rezumându-se la împărţirea verticală printr-un profil cu mic relief, amintind de un pilastru plat. Naosul este prevăzut cu o turlă mare, octogonală, străpunsă de 4 ferestre. Pridvorul de formă pătrată este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereţilor laterali.
 Pronaosul cu plan dreptunghiular este boltit în semi-leagăn şi se sprijină pe suporturile verticale ale zidurilor, primeşte lumină prin patru ferestre dispuse simetric la nord şi sud. La vest cafasul se întinde în lăţime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanţei pe doi stâlpi decoraţi cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord şi sud, semicirculare la interior şi poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită şi se sprijină pe patru pandantivi cu suprafaţă plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică.
 Altarul semicircular la interior şi poligonal la exterior, boltit, cu uşă la sud şi două ferestre, una axială şi una spre nord. Este despărţit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane.
 PICTURA a fost refăcută în anul 1927, de un pictor al cărui nume nu a fost reţinut. În anul 1947, s-a restaurat, cu unele completări de pictură nouă, în tehnica tempera, de către pictorul Niţă Angelescu.[Ibidem, dos. 8/1988, f. 266-267. (Devizul pentru lucrările de pictură).]
 În anul 1968, a fost întocmit devizul în sumă totală de 33.350 lei, aprobat de Consiliul Eparhial. Licitaţia ţinută în ziua de 16 iunie 1968, a fost adjudecată de pictorii Traian Crisbăşanu şi Adrian Keber din Bucureşti, avizată de Comisia de pictură bisericească la preţul de 28.000 lei şi aprobată de Consiliul Eparhial la aceiaşi sumă. Recepţia lucrărilor s-a făcut în ziua de 30 ianuarie 1969, de o comisie condusă de protopopul Ioan Purcărea, comisie care a constatat că a fost bine executată din punct de vedere tehnic şi artistic.[Ibidem, dos. 16/1968-1969, f. 6, 21, 36, 129, 241.]
 În anul 1988 a fost întocmit de către pictorul autorizat Mihai Bogdan Mociulschi un nou deviz pentru lucrări de curăţire, restaurare şi operaţiuni tâmplă, de la biserica parohială Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil din comuna Plevna, pentru o suprafaţă de intervenţie la interior de cca 507 mp şi 10 mp la exterior.[Ibidem, dos. 8/1988, f. 264-272.] Din deviz aflăm că, în privinţa stilului şi tehnicii, se subliniază că: Ansamblul mural existent este executat în tehnica ulei. Autorul acestuia este anonim, negăsindu-se nici o semnătură sau consemnare şi nici din memoria colectivă a bătrânilor nu s-a putut afla. Deşi a suferit peste ani două intervenţii, dintre care se pare că ultima mai stângace, deci cu modificări de structură – se poate spune că picturile vădesc o personalitate artistică bine închegată, căutându-se o reprezentare în stil realist, cu reale valenţe artistice, executată într-un stil propriu tehnicii adoptate, aceia a uleiului.
 Devizul a fost verificat şi acceptat de Comisia de pictură bisericească, fiind aprobat de Preafericitul Patriarh Teoctist, la valoarea de 84.104 lei. Licitaţia s-a ţinut în ziua de 15 august 1988 şi a fost adjudecată de pictorul Rascov Gioca, care a prezentat oferta cea mai avantajoasă, obligându-se să execute lucrarea la preţul de 75.000 lei.
 Terminată la 8 octombrie 1988, pictura este executată în tehnica ulei.
 Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu încercări de modelări în clar obscur şi cu o redare oarecum perspectivică a spaţiului scenelor.
 Icoanele împărăteşti şi uşile diaconeşti, de mai mari proporţii, vădesc o şi mai mare apropiere de tradiţia picturii de şevalet în tratarea personajelor.
 PREOȚI slujitori: preotul Ilarion Fiera (1893- 1937), preotul Constantin Mihail (1937- 1982), preotul Mihail Iacob (1982- 1986) și preotul Aurel Gugu (1987- 1995). În prezent slujeşte preotul Gabriel Toma (din 1995).
 ACTIVITĂȚI. Parohia Plevna are grup de cateheză în cadrul programelor Hristos împărtășit copiilor și Alege școala!. Are o bibliotecă parohială funcțională și un muzeu parohial. De asemenea, organizează pelerinaje și concursuri catehetice.