Biserica Sfântul Gheorghe - Olteniţa
  Hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
  Adresă: Str. Argeşului, nr. 175A, Municipiul Olteniţa, Judeţul Călăraşi
  Preot paroh: Dumitru Titus DUMITRICĂ
  Preot coslujitor: Bogdan CIPLEU

BISERICA SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE - OLTENIŢA
  
  ISTORICUL PAROHIEI. Această biserică parohială, aşezată în partea de sud a oraşului, în vecinătatea DN 4 ce duce la portul turistic Olteniţa, a fost construită din temelie între anii 2003 – 2006 în centrul unui parc reamenajat odată cu edificarea lăcaşului sfânt. Biserica din lemn este situată în apropierea spitalului municipal, a liceului Nicolae Bălcescu şi este mărginită în partea de nord de strada Dr. Lucian Popescu, în partea de vest de strada Argeşului, iar în partea de est de strada Tineretului.
  ISTORICUL BISERICII. Necesitatea edificării unei noi biserici în municipiul Olteniţa a fost remarcată de preotul Dumitru Titus Dumitrică, atunci când a fost desemnat ca preot slujitor pentru locuitorii din partea de sud a Parohiei Sfântul Nicolae.
  La mai mult de şaizeci de ani de la ultima ctitorire a unui lăcaş sfânt în localitate, s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică în municipiul Olteniţa: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, s-a pus temelia acestei biserici întru cinstea şi pomenirea „Sfântului şi Marelui Mucenic Gheorghe“ sub arhipăstorirea Preasfinţitului Damaschin în anul 7511 de la zidirea lumii, iar de la naşterea după trup a lui Dumnezeu – Cuvântul 2003.04.20”
  Necesitatea edificării acestei biserici a fost determinată de mai mulţi factori: în primul rând, distanţa destul de mare dintre locuinţele credincioşilor, dar şi a spitalului municipal, faţă de biserica Sfântul Nicolae - Piaţă, inexistenţa unei biserici în localitate cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul oraşului, precum şi numărul mic al bisericilor din municipiu, raportat la numărul de locuitori (trei biserici parohiale pentru aproximativ 25.000 de locuitori). Potrivit datelor statistice, în anul 1940 Olteniţa avea tot trei biserici la o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori. Din aceste considerente, preotul Dumitru Titus Dumitrică a obţinut din partea Consiliului Local Municipal terenul pentru edificarea lăcaşului sfânt, singurul închinat ocrotitorului spiritual al municipiului Olteniţa.
  Piatra de temelie a fost pusă la data de 20 aprilie 2003 de Preasfinţitul Damaschin Coravu, biserica fiind târnosită la data de 24 aprilie 2006.
  Semnificativ la această biserică este reunirea celor trei mari provincii româneşti din punct de vedere arhitectonic: biserica de lemn, specifică Ardealului, este construită în stil moldovenesc şi este ridicată în Ţara Românească. La intrare au fost construite poarta şi clopotniţa din lemn, în stil maramureşean.
  Sfântul locaş a fost ridicat prin strădania exclusivă a preotului Dumitrică Titus Dumitru şi prin aportul financiar al credincioşilor, al Consiliului local al Municipiului Olteniţa şi al Societăţii PREFAB Călăraşi, reprezentată de domnul preşedinte Marian Petre Miluţ
  Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Karl Niels Auner, fundaţia şi demisolul din beton au fost executate în regie proprie, iar de la cota zero de firma SC Corint din judeţul Alba.
  La data de 24 aprilie 2006, în municipiul Olteniţa a fost o zi de mare sărbătoare, deoarece s-a târnosit prima biserică din protopopiat ctitorită după anul 1989. Slujba de târnosire a fost oficiată de Preasfinţitul Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor. Cu acest prilej i-a fost acordată preotului ctitor distincţia de sachelar.
  Odată cu întronizarea Preasfinţitului Vincenţiu ca Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Olteniţa s-a bucurat de o deosebită atenţie din partea Preasfinţiei Sale, prin vizitele pastorale din 22 septembrie 2009 şi 27 septembrie 2011, dar, mai ales, prin săvârşirea la data de 20 iunie 2010 a primei Sfinte Liturghii în Olteniţa, la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
  ARHITECTURA. Biserica are demisol şi fundaţii din beton, iar de la cota 0 este construită din lemn, în formă de cruce, în stilul Mănăstirii Probota, cu turlă centrală deschisă şi pridvor. Înălţimea sfântului locaş este de 22 metri, lungimea de 23 metri, lăţimea de 7 metri, iar la abside aceasta ajunge la 14 metri. În interior, pereţii sunt placaţi cu vată minerală şi rigips, peste care s-au aplicat icoane zugrăvite pe lemn de pictorul Cătălin Palamariu.
  Tălpile pereţilor sunt realizate din grinzi duble de brad îmbinate în „coadă de rândunică“.
  Pereţii sunt realizaţi în sistem „block“ din grinzi masive de brad suprapuse şi îmbinate la colţuri, de asemenea în „coadă de rândunică“. Ancadramentele uşii de intrare, a ferestrelor, brâiele perimetrale de la nivelul parapetului, precum şi profilatura ocniţelor cu care este decorată friza superioară a paramentului, constituie împreună cu capetele profilate ale consolelor rezultate la intersecţiile pereţilor elemente decorative de inspiraţie moldovenească din bogatul patrimoniu de gen din judeţele de nord ale Moldovei.
  Structura pridvorului deschis este de influenţă maramureşeană, realizată din stâlpi, grinzi şi contrafixe profilate fixate în cuie de lemn cu capul profilat.
  Bolţile sunt realizate din scândură de brad cu falţ simplu pe cintre profilate, plasate la intrados.
  Şarpanta este realizată din ferme de căpriori rezemate pe cosoroabe perimetrale, asigurând prin forma secţiunii transversale aspectul inconfundabil al acoperişurilor din Moldova de nord cu pante repezi şi streşini largi.
  Elementul dominant al structurii este turnul realizat ca şi pereţii în sistem „block“, cele trei nivele succesive ce permit imitarea turlei moldoveneşti (de zid) fiind sprijinite succesiv pe grinzi încrucişate de 4,8 m, 3,6 m, 2,4 m interax deschidere, permiţând ridicarea spaţiului interior până la cota de 13 metri.
  Spaţiul interior a fost ierarhizat cu accentul dominant pe elementul ce încununează naosul – turla. Elementul inedit de arhitectură interioară îl constituie sistemul de boltire, excelând bolţile tip calotă sferică (înscrisă în octogon), astfel pronaosul este acoperit cu o calotă sferică de 4,8 metri, iar pridvorul absidele şi altarul sunt acoperite cu calote de 2,4 metri. Trecerea de la verticala pereţilor la perimetrul de grinzi în care se înscriu calotele amintite se face pe module de 60 cm interax, realizându-se în acest mod şi pe verticală reducerea telescopică a spaţiului interior, sistemul clasic de boltire moldovenesc fiind înlocuit cu un sistem de retrageri succesive, compatibil cu structura de lemn a edificiului.
  PICTURA. Catapeteasma este realizată din lemn de stejar şi împodobită cu icoane cu foiţă de aur pictate de pictorul Cătălin Palamariu.
  Biserica este împodobită pe pereţii laterali cu icoane de lemn cu foiţă de aur.
  PREOȚII slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică: Biserica este înființată din anul 2006, iar următorii preoți slujesc din anul înființării: pc preot Dumitrică Titus Dumitru şi pc preot Cipleu Rodin.
  ACTIVITĂȚI. Parohia are grup de cateheză în cadrul programului Hristos împărtășit copiilor şi are o bibliotecă funcțională.

TEXT: Done Şerbănescu, Ceaușu Constantin